Cum  e sa faci greseli peste greseli?
Si-apoi sa te trezesti intr-un pat necunoscut
Cu o durere de cap ce te doboara
Si cu amintiri vagi despre noaptea trecuta?

Dimineata mi-am pus mainile in cap
Si as fi vrut sa plang si sa spal totul...
Si n-am facut decat sa ma urc intr-un taxi
Si sa-i spun cu jumatate de gura sa ma duca acasa.

Si-apoi regretele... teama mea cea mai mare,
Cate regrete s-au adunat intr-o noapte
Si-apoi am realizat adevarul... ma regret,
Regret ca exist, ca nu am murit la nastere, sau ca nu m-a calcat o masina.

Regret ca inca sunt in stare sa scriu cuvinte
Cuvinte ce nu par a avea totusi nici un sens.
Cat timp eu nu am sens, nici ele nu au,
Iar maine am sa le regret si pe ele.

Vreau sa schimb totul, din nou...
Oare de cate ori m-am hotarat sa schimb totul?
De mii de ori si niciodata n-am facut nimic,
N-am reusit decat sa raman la fel, la fel de prostuta si naiva.

N-am sa spun ca stiu cum e viata...
Nu e adevarat, nu stiu nimic,
Pentru mine e inca cel mai mare mister
Si-apoi parca n-as putea supravietui nici o clipa in lumea asta.

Pur si simplu nu sunt in stare,
Daca macar as fi fost atenta, cateva secunde,
Sa-mi dau seama ca am si eu limite
Da, limite, si ca odata incalcate, consecintele sunt grave.

Am platit pretul, preferam sa nu o fac nicand,
M-am crezut superioara, dar nu am fost nicicand asa
Am vrut atentie, am primit-o... dar nu asa cum vroiam
Ai grija mereu ce-ti doresti, fiindca se poate implini.
Cata dreptate in cuvintele acestea...